Definify.com
Definition 2024
îmbia
îmbia
Romanian
Verb
a îmbia (third-person singular present îmbie, past participle îmbiat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of îmbia (first conjugation, no infix)
| infinitive | a îmbia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmbiind | ||||||
| past participle | îmbiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmbii | îmbii | îmbie | îmbiem | îmbiați | îmbie | |
| imperfect | îmbiam | îmbiai | îmbia | îmbiam | îmbiați | îmbiau | |
| simple perfect | îmbiai | îmbiași | îmbie | îmbiarăm | îmbiarăți | îmbiară | |
| pluperfect | îmbiasem | îmbiaseși | îmbiase | îmbiaserăm | îmbiaserăți | îmbiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmbii | să îmbii | să îmbie | să îmbiem | să îmbiați | să îmbie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmbie | îmbiați | |||||
| negative | nu îmbia | nu îmbiați | |||||