Definify.com
Definition 2024
împovăra
împovăra
Romanian
Verb
a împovăra (third-person singular present împovărează, past participle împovărat) 1st conj.
Synonyms
Conjugation
conjugation of împovăra (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a împovăra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | împovărând | ||||||
past participle | împovărat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | împovărez | împovărezi | împovărează | împovărăm | împovărați | împovărează | |
imperfect | împovăram | împovărai | împovăra | împovăram | împovărați | împovărau | |
simple perfect | împovărai | împovărași | împovără | împovărarăm | împovărarăți | împovărară | |
pluperfect | împovărasem | împovăraseși | împovărase | împovăraserăm | împovăraserăți | împovăraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să împovărez | să împovărezi | să împovăreze | să împovărăm | să împovărați | să împovăreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | împovărează | împovărați | |||||
negative | nu împovăra | nu împovărați |