Definify.com
Definition 2025
întâmpla
întâmpla
Romanian
Alternative forms
- tâmpla (archaic)
Verb
a întâmpla (third-person singular present întâmplă, past participle întâmplat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of întâmpla (first conjugation, no infix)
| infinitive | a întâmpla | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întâmplând | ||||||
| past participle | întâmplat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întâmplu | întâmpli | întâmplă | întâmplăm | întâmplați | întâmplă | |
| imperfect | întâmplam | întâmplai | întâmpla | întâmplam | întâmplați | întâmplau | |
| simple perfect | întâmplai | întâmplași | întâmplă | întâmplarăm | întâmplarăți | întâmplară | |
| pluperfect | întâmplasem | întâmplaseși | întâmplase | întâmplaserăm | întâmplaserăți | întâmplaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întâmplu | să întâmpli | să întâmple | să întâmplăm | să întâmplați | să întâmple | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întâmplă | întâmplați | |||||
| negative | nu întâmpla | nu întâmplați | |||||