Bulgarian
Verb
начело • (načélo)
- Neuter indefinite past active aorist participle of начета.
Macedonian
Noun
начело • (načelo) n
- principle, maxim
Inflection
Declension of начело
| |
singular |
plural |
| indefinite |
начело
|
начела
|
| definite unspecified |
начелото
|
начелата
|
| definite proximal |
начелово
|
начелава
|
| definite distal |
начелоно
|
начелана
|
| vocative |
начело
|
начела
|
Serbo-Croatian
Pronunciation
- IPA(key): /natʃěːlo/
- Hyphenation: на‧че‧ло
Noun
наче́ло n (Latin spelling načélo)
- principle
Declension
Declension of начело
| |
singular |
plural |
| nominative
|
начело
|
начела
|
| genitive
|
начела
|
начела
|
| dative
|
начелу
|
начелима
|
| accusative
|
начело
|
начела
|
| vocative
|
начело
|
начела
|
| locative
|
начелу
|
начелима
|
| instrumental
|
начелом
|
начелима
|