Definify.com
Definition 2025
تبحير
تبحير
Arabic
Noun
تَبْحِير • (tabḥīr) m
- verbal noun of بَحَّرَ (baḥḥara) (form II)
Declension
Declension of noun تَبْحِير (tabḥīr)
| Singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| Indefinite | Definite | Construct | |
| Informal | تَبْحِير tabḥīr |
التَّبْحِير at-tabḥīr |
تَبْحِير tabḥīr |
| Nominative | تَبْحِيرٌ tabḥīrun |
التَّبْحِيرُ at-tabḥīru |
تَبْحِيرُ tabḥīru |
| Accusative | تَبْحِيرًا tabḥīran |
التَّبْحِيرَ at-tabḥīra |
تَبْحِيرَ tabḥīra |
| Genitive | تَبْحِيرٍ tabḥīrin |
التَّبْحِيرِ at-tabḥīri |
تَبْحِيرِ tabḥīri |