Definify.com
Definition 2025
arcessiturus
arcessiturus
Latin
Participle
arcessītūrus m (feminine arcessītūra, neuter arcessītūrum); first/second declension
- about to summon
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | arcessītūrus | arcessītūra | arcessītūrum | arcessītūrī | arcessītūrae | arcessītūra | |
| genitive | arcessītūrī | arcessītūrae | arcessītūrī | arcessītūrōrum | arcessītūrārum | arcessītūrōrum | |
| dative | arcessītūrō | arcessītūrō | arcessītūrīs | ||||
| accusative | arcessītūrum | arcessītūram | arcessītūrum | arcessītūrōs | arcessītūrās | arcessītūra | |
| ablative | arcessītūrō | arcessītūrā | arcessītūrō | arcessītūrīs | |||
| vocative | arcessītūre | arcessītūra | arcessītūrum | arcessītūrī | arcessītūrae | arcessītūra | |