Definify.com
Definition 2025
beirnan
beirnan
Old English
Verb
beirnan
Conjugation
Conjugation of beirnan (strong class 3)
| infinitive | beirnan | tō beirnanne | 
|---|---|---|
| indicative | present | past | 
| 1st-person singular | beirne | bearn | 
| 2nd-person singular | beirnest | beurne | 
| 3rd-person singular | beirneþ | bearn | 
| plural | beirnaþ | beurnon | 
| subjunctive | present | past | 
| singular | beirne | beurne | 
| plural | beirnen | beurnen | 
| imperative | ||
| singular | beirn | |
| plural | beirnaþ | |
| participle | present | past | 
| beirnende | (ġe)beurnen | |