Definify.com
Definition 2024
bloca
bloca
See also: blocá
Romanian
Verb
a bloca (third-person singular present blochează, past participle blocat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of bloca (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a bloca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | blocând | ||||||
| past participle | blocat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | blochez | blochezi | blochează | blocăm | blocați | blochează | |
| imperfect | blocam | blocai | bloca | blocam | blocați | blocau | |
| simple perfect | blocai | blocași | blocă | blocarăm | blocarăți | blocară | |
| pluperfect | blocasem | blocaseși | blocase | blocaserăm | blocaserăți | blocaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să blochez | să blochezi | să blocheze | să blocăm | să blocați | să blocheze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | blochează | blocați | |||||
| negative | nu bloca | nu blocați | |||||