Definify.com
Definition 2024
bulbuca
bulbuca
Romanian
Verb
a bulbuca (third-person singular present bulbucă, past participle bulbucat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of bulbuca (first conjugation, no infix)
infinitive | a bulbuca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bulbucând | ||||||
past participle | bulbucat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bulbuc | bulbuci | bulbucă | bulbucăm | bulbucați | bulbucă | |
imperfect | bulbucam | bulbucai | bulbuca | bulbucam | bulbucați | bulbucau | |
simple perfect | bulbucai | bulbucași | bulbucă | bulbucarăm | bulbucarăți | bulbucară | |
pluperfect | bulbucasem | bulbucaseși | bulbucase | bulbucaserăm | bulbucaserăți | bulbucaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bulbuc | să bulbuci | să bulbuce | să bulbucăm | să bulbucați | să bulbuce | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bulbucă | bulbucați | |||||
negative | nu bulbuca | nu bulbucați |
Synonyms
Derived terms
- bulbuc
- bulbucar
- bulbucat