Definify.com
Definition 2024
coase
coase
Romanian
Verb
a coase (third-person singular present coase, past participle cusut) 3rd conj.
Conjugation
conjugation of coase (third conjugation)
| infinitive | a coase | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cosând | ||||||
| past participle | cusut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cos | coși | coase | coasem | coaseți | cos | |
| imperfect | coseam | coseai | cosea | coseam | coseați | coseau | |
| simple perfect | cusui | cusuși | cusu | cusurăm | cusurăți | cusură | |
| pluperfect | cususem | cususeși | cususe | cususerăm | cususerăți | cususeră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cos | să coși | să coasă | să coasem | să coaseți | să coasă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | coase | coaseți | |||||
| negative | nu coase | nu coaseți | |||||
Derived terms
- coasere
- cusut