Definify.com
Definition 2024
expedia
expedia
Portuguese
Verb
expedia
Romanian
Etymology
Borrowing from French expédier.
Verb
a expedia (third-person singular present expediază, past participle expediat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of expedia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a expedia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | expediind | ||||||
| past participle | expediat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | expediez | expediezi | expediază | expediem | expediați | expediază | |
| imperfect | expediam | expediai | expedia | expediam | expediați | expediau | |
| simple perfect | expediai | expediași | expedie | expediarăm | expediarăți | expediară | |
| pluperfect | expediasem | expediaseși | expediase | expediaserăm | expediaserăți | expediaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să expediez | să expediezi | să expedieze | să expediem | să expediați | să expedieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | expediază | expediați | |||||
| negative | nu expedia | nu expediați | |||||