Definify.com
Definition 2025
frauda
frauda
See also: fraŭda
Ido
Etymology
From Esperanto fraŭda, synchronically fraudo (“fraud”) + -a.
Adjective
frauda
Derived terms
- fraude (“fraudulently”)
Latin
Verb
fraudā
- second-person singular present active imperative of fraudō
References
- FRAUDA in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition, 1883–1887)
Portuguese
Pronunciation
Verb
frauda
- third-person singular (ele and ela, also used with você and others) present indicative of fraudar
- second-person singular (tu, sometimes used with você) affirmative imperative of fraudar
Romanian
Etymology
Borrowing from French frauder, Latin fraudō.
Verb
a frauda (third-person singular present fraudează, past participle fraudat) 1st conj.
- (transitive) to defraud
Conjugation
conjugation of frauda (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a frauda | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fraudând | ||||||
| past participle | fraudat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | fraudez | fraudezi | fraudează | fraudăm | fraudați | fraudează | |
| imperfect | fraudam | fraudai | frauda | fraudam | fraudați | fraudau | |
| simple perfect | fraudai | fraudași | fraudă | fraudarăm | fraudarăți | fraudară | |
| pluperfect | fraudasem | fraudaseși | fraudase | fraudaserăm | fraudaserăți | fraudaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să fraudez | să fraudezi | să fraudeze | să fraudăm | să fraudați | să fraudeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fraudează | fraudați | |||||
| negative | nu frauda | nu fraudați | |||||