Definify.com
Definition 2025
iactaturus
iactaturus
Latin
Participle
iactātūrus m (feminine iactātūra, neuter iactātūrum); first/second declension
- about to throw
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | iactātūrus | iactātūra | iactātūrum | iactātūrī | iactātūrae | iactātūra | |
| genitive | iactātūrī | iactātūrae | iactātūrī | iactātūrōrum | iactātūrārum | iactātūrōrum | |
| dative | iactātūrō | iactātūrō | iactātūrīs | ||||
| accusative | iactātūrum | iactātūram | iactātūrum | iactātūrōs | iactātūrās | iactātūra | |
| ablative | iactātūrō | iactātūrā | iactātūrō | iactātūrīs | |||
| vocative | iactātūre | iactātūra | iactātūrum | iactātūrī | iactātūrae | iactātūra | |