Definify.com
Definition 2024
picta
picta
Latin
Participle
picta
- nominative feminine singular of pictus
- nominative neuter plural of pictus
- accusative neuter plural of pictus
- vocative feminine singular of pictus
- vocative neuter plural of pictus
pictā
- ablative feminine singular of pictus
References
- PICTA in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition, 1883–1887)
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin *pictare, Italian pittare.
Verb
a picta (third-person singular present pictează, past participle pictat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of picta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a picta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pictând | ||||||
| past participle | pictat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pictez | pictezi | pictează | pictăm | pictați | pictează | |
| imperfect | pictam | pictai | picta | pictam | pictați | pictau | |
| simple perfect | pictai | pictași | pictă | pictarăm | pictarăți | pictară | |
| pluperfect | pictasem | pictaseși | pictase | pictaserăm | pictaserăți | pictaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pictez | să pictezi | să picteze | să pictăm | să pictați | să picteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pictează | pictați | |||||
| negative | nu picta | nu pictați | |||||