Definify.com
Definition 2024
reînnoi
reînnoi
Romanian
Verb
a reînnoi (third-person singular present reînnoiește, past participle reînnoit) 4th conj.
- to renew
Conjugation
conjugation of reînnoi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a reînnoi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reînnoind | ||||||
| past participle | reînnoit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reînnoiesc | reînnoiești | reînnoiește | reînnoim | reînnoiți | reînnoiesc | |
| imperfect | reînnoiam | reînnoiai | reînnoia | reînnoiam | reînnoiați | reînnoiau | |
| simple perfect | reînnoii | reînnoiși | reînnoi | reînnoirăm | reînnoirăți | reînnoiră | |
| pluperfect | reînnoisem | reînnoiseși | reînnoise | reînnoiserăm | reînnoiserăți | reînnoiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reînnoiesc | să reînnoiești | să reînnoiască | să reînnoim | să reînnoiți | să reînnoiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reînnoiește | reînnoiți | |||||
| negative | nu reînnoi | nu reînnoiți | |||||