Definify.com
Definition 2024
stabili
stabili
See also: stabilì
Latin
Adjective
stabilī
- dative masculine singular of stabilis
- dative feminine singular of stabilis
- ablative masculine singular of stabilis
- ablative feminine singular of stabilis
Verb
stabilī
- second-person singular present active imperative of stabiliō
Romanian
Etymology
From Latin stabilīre, present active infinitive of stabiliō.
Verb
a stabili (third-person singular present stabilește, past participle stabilit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of stabili (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a stabili | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | stabilind | ||||||
| past participle | stabilit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | stabilesc | stabilești | stabilește | stabilim | stabiliți | stabilesc | |
| imperfect | stabileam | stabileai | stabilea | stabileam | stabileați | stabileau | |
| simple perfect | stabilii | stabiliși | stabili | stabilirăm | stabilirăți | stabiliră | |
| pluperfect | stabilisem | stabiliseși | stabilise | stabiliserăm | stabiliserăți | stabiliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să stabilesc | să stabilești | să stabilească | să stabilim | să stabiliți | să stabilească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | stabilește | stabiliți | |||||
| negative | nu stabili | nu stabiliți | |||||