Definify.com
Definition 2024
tânji
tânji
Romanian
Verb
a tânji (third-person singular present tânjește, past participle tânjit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of tânji (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a tânji | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tânjind | ||||||
| past participle | tânjit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tânjesc | tânjești | tânjește | tânjim | tânjiți | tânjesc | |
| imperfect | tânjeam | tânjeai | tânjea | tânjeam | tânjeați | tânjeau | |
| simple perfect | tânjii | tânjiși | tânji | tânjirăm | tânjirăți | tânjiră | |
| pluperfect | tânjisem | tânjiseși | tânjise | tânjiserăm | tânjiserăți | tânjiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tânjesc | să tânjești | să tânjească | să tânjim | să tânjiți | să tânjească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | tânjește | tânjiți | |||||
| negative | nu tânji | nu tânjiți | |||||
Derived terms
- tânjire