Definify.com
Definition 2025
wiglian
wiglian
Old English
Verb
wiġlian
Conjugation
Conjugation of wiġlian (weak class 2)
| infinitive | wiġlian | tō wiġlianne |
|---|---|---|
| indicative | present | past |
| 1st-person singular | wiġlie wiġliġe |
wiġlode |
| 2nd-person singular | wiġlast | wiġlodest |
| 3rd-person singular | wiġlaþ | wiġlode |
| plural | wiġliaþ wiġliġaþ |
wiġlodon |
| subjunctive | present | past |
| singular | wiġlie wiġliġe |
wiġlode |
| plural | wiġlien wiġliġen |
wiġloden |
| imperative | ||
| singular | wiġla | |
| plural | wiġliaþ wiġliġaþ |
|
| participle | present | past |
| wiġliende wiġliġende |
(ġe)wiġlod | |