Definify.com
Definition 2024
zice
zice
Romanian
Verb
a zice (third-person singular present zice, past participle zis) 3rd conj.
- to say
Conjugation
conjugation of zice (third conjugation)
infinitive | a zice | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zicând | ||||||
past participle | zis | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zic | zici | zice | zicem | ziceți | zic | |
imperfect | ziceam | ziceai | zicea | ziceam | ziceați | ziceau | |
simple perfect | zisei | ziseși | zise | ziserăm | ziserăți | ziseră | |
pluperfect | zisesem | ziseseși | zisese | ziseserăm | ziseserăți | ziseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zic | să zici | să zică | să zicem | să ziceți | să zică | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zi | ziceți | |||||
negative | nu zice | nu ziceți |
Usage notes
Though zice is less commonly used than spune, the imperative form zi is used rather frequently. When used in this form, a dative pronoun is not commonly used. Pronouns are more commonly used with the imperative spune, eg spune-mi or spune-le.
Synonyms
Derived terms
Related terms
See also
- cică