Definify.com
Definition 2024
încurca
încurca
Romanian
Verb
a încurca (third-person singular present încurcă, past participle încurcat) 1st conj.
- to confuse, bewilder, perplex
- to mix up, confuse, blunder, confound
- to entangle, hamper, trouble, encumber, complicate
Conjugation
conjugation of încurca (first conjugation, no infix)
infinitive | a încurca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încurcând | ||||||
past participle | încurcat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încurc | încurci | încurcă | încurcăm | încurcați | încurcă | |
imperfect | încurcam | încurcai | încurca | încurcam | încurcați | încurcau | |
simple perfect | încurcai | încurcași | încurcă | încurcarăm | încurcarăți | încurcară | |
pluperfect | încurcasem | încurcaseși | încurcase | încurcaserăm | încurcaserăți | încurcaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încurc | să încurci | să încurce | să încurcăm | să încurcați | să încurce | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încurcă | încurcați | |||||
negative | nu încurca | nu încurcați |
Synonyms
- încâlci
Derived terms
- descurca
- încurcare