Definify.com
Definition 2024
îndura
îndura
See also: indura
Romanian
Verb
a îndura (third-person singular present îndură, past participle îndurat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of îndura (first conjugation, no infix)
| infinitive | a îndura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îndurând | ||||||
| past participle | îndurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îndur | înduri | îndură | îndurăm | îndurați | îndură | |
| imperfect | înduram | îndurai | îndura | înduram | îndurați | îndurau | |
| simple perfect | îndurai | îndurași | îndură | îndurarăm | îndurarăți | îndurară | |
| pluperfect | îndurasem | înduraseși | îndurase | înduraserăm | înduraserăți | înduraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îndur | să înduri | să îndure | să îndurăm | să îndurați | să îndure | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îndură | îndurați | |||||
| negative | nu îndura | nu îndurați | |||||