Definify.com
Definition 2024
abiectatus
abiectatus
Latin
Participle
abiectātus m (feminine abiectāta, neuter abiectātum); first/second declension
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | abiectatus | abiectata | abiectatum | abiectatī | abiectatae | abiectata | |
| genitive | abiectatī | abiectatae | abiectatī | abiectatōrum | abiectatārum | abiectatōrum | |
| dative | abiectatō | abiectatō | abiectatīs | ||||
| accusative | abiectatum | abiectatam | abiectatum | abiectatōs | abiectatās | abiectata | |
| ablative | abiectatō | abiectatā | abiectatō | abiectatīs | |||
| vocative | abiectate | abiectata | abiectatum | abiectatī | abiectatae | abiectata | |