Definify.com
Definition 2024
aprinde
aprinde
Romanian
Verb
a aprinde (third-person singular present aprinde, past participle aprins) 3rd conj.
Conjugation
conjugation of aprinde (third conjugation)
infinitive | a aprinde | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | aprinzând | ||||||
past participle | aprins | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | aprind | aprinzi | aprinde | aprindem | aprindeți | aprind | |
imperfect | aprindeam | aprindeai | aprindea | aprindeam | aprindeați | aprindeau | |
simple perfect | aprinsei | aprinseși | aprinse | aprinserăm | aprinserăți | aprinseră | |
pluperfect | aprinsesem | aprinseseși | aprinsese | aprinseserăm | aprinseserăți | aprinseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să aprind | să aprinzi | să aprindă | să aprindem | să aprindeți | să aprindă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | aprinde | aprindeți | |||||
negative | nu aprinde | nu aprindeți |
Derived terms
Related terms
Walloon
Etymology
From Latin apprendere, alternative form of apprehendere, present active infinitive of apprehendō.
Verb
aprinde
- to learn