Definify.com
Definition 2025
carpturus
carpturus
Latin
Participle
carptūrus m (feminine carptūra, neuter carptūrum); first/second declension
- about to pluck
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | carptūrus | carptūra | carptūrum | carptūrī | carptūrae | carptūra | |
| genitive | carptūrī | carptūrae | carptūrī | carptūrōrum | carptūrārum | carptūrōrum | |
| dative | carptūrō | carptūrō | carptūrīs | ||||
| accusative | carptūrum | carptūram | carptūrum | carptūrōs | carptūrās | carptūra | |
| ablative | carptūrō | carptūrā | carptūrō | carptūrīs | |||
| vocative | carptūre | carptūra | carptūrum | carptūrī | carptūrae | carptūra | |