Definify.com
Definition 2025
cauturus
cauturus
Latin
Participle
cautūrus m (feminine cautūra, neuter cautūrum); first/second declension
Inflection
First/second declension.
Number | Singular | Plural | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
nominative | cautūrus | cautūra | cautūrum | cautūrī | cautūrae | cautūra | |
genitive | cautūrī | cautūrae | cautūrī | cautūrōrum | cautūrārum | cautūrōrum | |
dative | cautūrō | cautūrō | cautūrīs | ||||
accusative | cautūrum | cautūram | cautūrum | cautūrōs | cautūrās | cautūra | |
ablative | cautūrō | cautūrā | cautūrō | cautūrīs | |||
vocative | cautūre | cautūra | cautūrum | cautūrī | cautūrae | cautūra |