Definify.com
Definition 2025
circumclusurus
circumclusurus
Latin
Participle
circumclūsūrus m (feminine circumclūsūra, neuter circumclūsūrum); first/second declension
- about to surround
Inflection
First/second declension.
Number | Singular | Plural | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
nominative | circumclūsūrus | circumclūsūra | circumclūsūrum | circumclūsūrī | circumclūsūrae | circumclūsūra | |
genitive | circumclūsūrī | circumclūsūrae | circumclūsūrī | circumclūsūrōrum | circumclūsūrārum | circumclūsūrōrum | |
dative | circumclūsūrō | circumclūsūrō | circumclūsūrīs | ||||
accusative | circumclūsūrum | circumclūsūram | circumclūsūrum | circumclūsūrōs | circumclūsūrās | circumclūsūra | |
ablative | circumclūsūrō | circumclūsūrā | circumclūsūrō | circumclūsūrīs | |||
vocative | circumclūsūre | circumclūsūra | circumclūsūrum | circumclūsūrī | circumclūsūrae | circumclūsūra |