Definify.com
Definition 2024
dărâma
dărâma
Romanian
Alternative forms
- dărma
Verb
a dărâma (third-person singular present dărâmă, past participle dărâmat) 1st conj.
- (archaic) to prune (a tree)
- to demolish, knock down
Conjugation
conjugation of dărâma (first conjugation, no infix)
| infinitive | a dărâma | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dărâmând | ||||||
| past participle | dărâmat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dărâm | dărâmi | dărâmă | dărâmăm | dărâmați | dărâmă | |
| imperfect | dărâmam | dărâmai | dărâma | dărâmam | dărâmați | dărâmau | |
| simple perfect | dărâmai | dărâmași | dărâmă | dărâmarăm | dărâmarăți | dărâmară | |
| pluperfect | dărâmasem | dărâmaseși | dărâmase | dărâmaserăm | dărâmaserăți | dărâmaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dărâm | să dărâmi | să dărâme | să dărâmăm | să dărâmați | să dărâme | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dărâmă | dărâmați | |||||
| negative | nu dărâma | nu dărâmați | |||||
Derived terms
- dărâmare