Definify.com
Definition 2024
deszice
deszice
Romanian
Verb
a deszice (third-person singular present deszice, past participle deszis) 3rd conj.
- Alternative form of dezice
Conjugation
conjugation of deszice (third conjugation)
| infinitive | a deszice | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deszicând | ||||||
| past participle | deszis | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deszic | deszici | deszice | deszicem | desziceți | deszic | |
| imperfect | desziceam | desziceai | deszicea | desziceam | desziceați | desziceau | |
| simple perfect | deszisei | desziseși | deszise | desziserăm | desziserăți | desziseră | |
| pluperfect | deszisesem | desziseseși | deszisese | desziseserăm | desziseserăți | desziseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deszic | să deszici | să deszică | să deszicem | să desziceți | să deszică | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deszi | desziceți | |||||
| negative | nu deszice | nu desziceți | |||||