Definify.com
Definition 2024
echilibra
echilibra
Romanian
Verb
a echilibra (third-person singular present echilibrează, past participle echilibrat) 1st conj.
- to balance, equilibrate
- to countervail
- to equipoise
Conjugation
conjugation of echilibra (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a echilibra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | echilibrând | ||||||
past participle | echilibrat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | echilibrez | echilibrezi | echilibrează | echilibrăm | echilibrați | echilibrează | |
imperfect | echilibram | echilibrai | echilibra | echilibram | echilibrați | echilibrau | |
simple perfect | echilibrai | echilibrași | echilibră | echilibrarăm | echilibrarăți | echilibrară | |
pluperfect | echilibrasem | echilibraseși | echilibrase | echilibraserăm | echilibraserăți | echilibraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să echilibrez | să echilibrezi | să echilibreze | să echilibrăm | să echilibrați | să echilibreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | echilibrează | echilibrați | |||||
negative | nu echilibra | nu echilibrați |