Definify.com
Definition 2024
ezita
ezita
Romanian
Verb
a ezita (third-person singular present ezită, past participle ezitat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of ezita (first conjugation, no infix)
| infinitive | a ezita | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ezitând | ||||||
| past participle | ezitat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ezit | eziti | ezită | ezităm | eziți | ezită | |
| imperfect | ezitam | ezitai | ezita | ezitam | ezitați | ezitau | |
| simple perfect | ezitai | ezitași | ezită | ezitarăm | ezitarăți | ezitară | |
| pluperfect | ezitasem | ezitaseși | ezitase | ezitaserăm | ezitaserăți | ezitaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ezit | să eziti | să ezite | să ezităm | să eziți | să ezite | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ezită | eziți | |||||
| negative | nu ezita | nu eziți | |||||