Definify.com
Definition 2024
mistreț
mistreț
Romanian
Noun
mistreț m (plural mistreți)
Declension
declension of mistreț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mistreț | mistrețul | (niște) mistreți | mistreții |
genitive/dative | (unui) mistreț | mistrețului | (unor) mistreți | mistreților |
vocative | mistrețule | mistreților |
Synonyms
See also
Adjective
mistreț m, n (feminine singular mistreață, masculine plural mistreți, feminine and neuter plural mistrețe)
- (rare, of things or animals) mixed, hybrid, resulting from varied origin or background
- (rare) not too good or too bad; ambiguous
- (of fruit, wine) sourish
Declension
declension of mistreț
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | mistreț | mistreață | mistreți | mistrețe | ||
definite | mistrețul | mistreața | mistreții | mistrețele | |||
genitive/ dative |
indefinite | mistreț | mistrețe | mistreți | mistrețe | ||
definite | mistrețului | mistreței | mistreților | mistrețelor |