Definify.com
Definition 2024
moșteni
moșteni
Romanian
Verb
a moșteni (third-person singular present moștenește, past participle moștenit) 4th conj.
- to inherit
Conjugation
conjugation of moșteni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a moșteni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | moștenind | ||||||
past participle | moștenit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | moștenesc | moștenești | moștenește | moștenim | moșteniți | moștenesc | |
imperfect | moșteneam | moșteneai | moștenea | moșteneam | moșteneați | moșteneau | |
simple perfect | moștenii | moșteniși | moșteni | moștenirăm | moștenirăți | moșteniră | |
pluperfect | moștenisem | moșteniseși | moștenise | moșteniserăm | moșteniserăți | moșteniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să moștenesc | să moștenești | să moștenească | să moștenim | să moșteniți | să moștenească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | moștenește | moșteniți | |||||
negative | nu moșteni | nu moșteniți |