Definify.com
Definition 2025
noruva
noruva
Finnish
Verb
noruva
- Present active participle of norua.
Declension
| Inflection of noruva (Kotus type 10/koira, no gradation) | |||
|---|---|---|---|
| nominative | noruva | noruvat | |
| genitive | noruvan | noruvien | |
| partitive | noruvaa | noruvia | |
| illative | noruvaan | noruviin | |
| singular | plural | ||
| nominative | noruva | noruvat | |
| accusative | nom. | noruva | noruvat |
| gen. | noruvan | ||
| genitive | noruvan | noruvien noruvainrare |
|
| partitive | noruvaa | noruvia | |
| inessive | noruvassa | noruvissa | |
| elative | noruvasta | noruvista | |
| illative | noruvaan | noruviin | |
| adessive | noruvalla | noruvilla | |
| ablative | noruvalta | noruvilta | |
| allative | noruvalle | noruville | |
| essive | noruvana | noruvina | |
| translative | noruvaksi | noruviksi | |
| instructive | — | noruvin | |
| abessive | noruvatta | noruvitta | |
| comitative | — | noruvine | |