Definify.com
Definition 2024
oripila
oripila
Romanian
Verb
a oripila (third-person singular present oripilează, past participle oripilat) 1st conj.
- to horrify (to cause to feel extreme apprehension or unease)
Conjugation
conjugation of oripila (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a oripila | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | oripilând | ||||||
past participle | oripilat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | oripilez | oripilezi | oripilează | oripilăm | oripilați | oripilează | |
imperfect | oripilam | oripilai | oripila | oripilam | oripilați | oripilau | |
simple perfect | oripilai | oripilași | oripilă | oripilarăm | oripilarăți | oripilară | |
pluperfect | oripilasem | oripilaseși | oripilase | oripilaserăm | oripilaserăți | oripilaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să oripilez | să oripilezi | să oripileze | să oripilăm | să oripilați | să oripileze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | oripilează | oripilați | |||||
negative | nu oripila | nu oripilați |
Synonyms
- îngrozi