Definify.com
Webster 1913 Edition
Pali
‖
Pa′li
,Noun.
[Ceylonese, fr. Skr.
pāli
row, line, series, applied to the series of Buddhist sacred texts.] A dialect descended from Sanskrit, and like that, a dead language, except when used as the sacred language of the Buddhist religion in Farther India, etc.
Definition 2024
păli
păli
Romanian
Verb
a păli (third-person singular present pălește, past participle pălit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of păli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a păli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pălind | ||||||
| past participle | pălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pălesc | pălești | pălește | pălim | păliți | pălesc | |
| imperfect | păleam | păleai | pălea | păleam | păleați | păleau | |
| simple perfect | pălii | păliși | păli | pălirăm | pălirăți | păliră | |
| pluperfect | pălisem | păliseși | pălise | păliserăm | păliserăți | păliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pălesc | să pălești | să pălească | să pălim | să păliți | să pălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pălește | păliți | |||||
| negative | nu păli | nu păliți | |||||
Synonyms
Etymology 2
Verb
a păli (third-person singular present pălește, past participle pălit) 4th conj.