Definify.com
Definition 2024
răsări
răsări
Romanian
Verb
a răsări (third-person singular present răsare, past participle răsărit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of răsări (fourth conjugation, no infix)
infinitive | a răsări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | răsărind | ||||||
past participle | răsărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | răsar | răsări | răsare | răsărim | răsăriți | răsar | |
imperfect | răsăream | răsăreai | răsărea | răsăream | răsăreați | răsăreau | |
simple perfect | răsării | răsăriși | răsări | răsărirăm | răsărirăți | răsăriră | |
pluperfect | răsărisem | răsăriseși | răsărise | răsăriserăm | răsăriserăți | răsăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să răsar | să răsări | să răsară | să răsărim | să răsăriți | să răsară | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | răsari | răsăriți | |||||
negative | nu răsări | nu răsăriți |
Synonyms
Derived terms
- răsărit
- răsărire