Definify.com

Definition 2024

răsfrânge

răsfrânge

Romanian

Verb

a răsfrânge ‎(third-person singular present răsfrânge, past participle răsfrânt) 3rd conj.

to reflect
to refract
to reverberate
to repeat
to send or throw back
to roll up

Synonyms

(reflect): reflecta, oglindi
(refract): refracta
(repeat): repeta
(roll up): sufleca

Conjugation

conjugation of răsfrânge (third conjugation)

number		singular			plural
infinitive			a răsfrânge
gerund			răsfrângând
past participle			răsfrânt
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	răsfrâng	răsfrângi	răsfrânge	răsfrângem	răsfrângeți	răsfrâng
	imperfect	răsfrângeam	răsfrângeai	răsfrângea	răsfrângeam	răsfrângeați	răsfrângeau
	simple perfect	răsfrânsei	răsfrânseși	răsfrânse	răsfrânserăm	răsfrânserăți	răsfrânseră
	pluperfect	răsfrânsesem	răsfrânseseși	răsfrânsese	răsfrânseserăm	răsfrânseserăți	răsfrânseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
subjunctive	present	să răsfrâng	să răsfrângi	să răsfrângă	să răsfrângem	să răsfrângeți	să răsfrângă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		răsfrânge			răsfrângeți
	negative		nu răsfrânge			nu răsfrângeți