Definify.com
Definition 2025
schunnig
schunnig
Dutch
Adjective
schunnig (comparative schunniger, superlative schunnigst)
Inflection
| Inflection of schunnig | ||||
|---|---|---|---|---|
| uninflected | schunnig | |||
| inflected | schunnige | |||
| comparative | schunniger | |||
| positive | comparative | superlative | ||
| predicative/adverbial | schunnig | schunniger | het schunnigst het schunnigste |
|
| indefinite | m./f. sing. | schunnige | schunnigere | schunnigste |
| n. sing. | schunnig | schunniger | schunnigste | |
| plural | schunnige | schunnigere | schunnigste | |
| definite | schunnige | schunnigere | schunnigste | |
| partitive | schunnigs | schunnigers | — | |