Definify.com
Definition 2024
scutura
scutura
Romanian
Verb
a scutura (third-person singular present scutură, past participle scuturat) 1st conj.
- to shake, agitate, rock, jolt
- to shake out (something), flick
- to dust, remove dust from
- (reflexive) to shake off
Conjugation
conjugation of scutura (first conjugation, no infix)
infinitive | a scutura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scuturând | ||||||
past participle | scuturat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scutur | scuturi | scutură | scuturăm | scuturați | scutură | |
imperfect | scuturam | scuturai | scutura | scuturam | scuturați | scuturau | |
simple perfect | scuturai | scuturași | scutură | scuturarăm | scuturarăți | scuturară | |
pluperfect | scuturasem | scuturaseși | scuturase | scuturaserăm | scuturaserăți | scuturaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scutur | să scuturi | să scuture | să scuturăm | să scuturați | să scuture | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scutură | scuturați | |||||
negative | nu scutura | nu scuturați |