Definify.com
Definition 2024
strănuta
strănuta
Romanian
Alternative forms
- stărnuta, strenuta
Verb
a strănuta (third-person singular present strănută, past participle strănutat) 1st conj.
- to sneeze
Conjugation
conjugation of strănuta (first conjugation, no infix)
infinitive | a strănuta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | strănutând | ||||||
past participle | strănutat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | strănut | strănuți | strănută | strănutăm | strănutați | strănută | |
imperfect | strănutam | strănutai | strănuta | strănutam | strănutați | strănutau | |
simple perfect | strănutai | strănutași | strănută | strănutarăm | strănutarăți | strănutară | |
pluperfect | strănutasem | strănutaseși | strănutase | strănutaserăm | strănutaserăți | strănutaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să strănut | să strănuți | să strănute | să strănutăm | să strănutați | să strănute | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | strănută | strănutați | |||||
negative | nu strănuta | nu strănutați |