Definify.com
Definition 2024
subjuga
subjuga
See also: subjugà
Catalan
Verb
subjuga
- third-person singular present indicative form of subjugar
- second-person singular imperative form of subjugar
Latin
Verb
subjugā
- second-person singular present active imperative of subjugō
References
- SUBJUGA in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition, 1883–1887)
Portuguese
Verb
subjuga
- third-person singular (ele and ela, also used with você and others) present indicative of subjugar
- second-person singular (tu, sometimes used with você) affirmative imperative of subjugar
Romanian
Etymology
Borrowing from French subjuguer.
Verb
a subjuga (third-person singular present subjugă, past participle subjugat) 1st conj.
- to subjugate
Conjugation
conjugation of subjuga (first conjugation, no infix)
infinitive | a subjuga | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | subjugând | ||||||
past participle | subjugat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | subjug | subjugi | subjugă | subjugăm | subjugați | subjugă | |
imperfect | subjugam | subjugai | subjuga | subjugam | subjugați | subjugau | |
simple perfect | subjugai | subjugași | subjugă | subjugarăm | subjugarăți | subjugară | |
pluperfect | subjugasem | subjugaseși | subjugase | subjugaserăm | subjugaserăți | subjugaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să subjug | să subjugi | să subjuge | să subjugăm | să subjugați | să subjuge | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | subjugă | subjugați | |||||
negative | nu subjuga | nu subjugați |
Synonyms
- înrobi