Definify.com
Definition 2024
suplica
suplica
Catalan
Verb
suplica
- third-person singular present indicative form of suplicar
- second-person singular imperative form of suplicar
Portuguese
Verb
suplica
- Third-person singular (ele, ela, also used with tu and você?) present indicative of suplicar
- Second-person singular (tu) affirmative imperative of suplicar
Romanian
Etymology
Borrowing from French supplier, Borrowing from Latin supplico, supplicare. Cf. also sufleca, which may possibly be a doublet.
Verb
a suplica (third-person singular present suplică, past participle suplicat) 1st conj.
- to supplicate, beg, beseech, pray humbly
Conjugation
conjugation of suplica (first conjugation, no infix)
| infinitive | a suplica | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | suplicând | ||||||
| past participle | suplicat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | suplic | suplici | suplică | suplicăm | suplicați | suplică | |
| imperfect | suplicam | suplicai | suplica | suplicam | suplicați | suplicau | |
| simple perfect | suplicai | suplicași | suplică | suplicarăm | suplicarăți | suplicară | |
| pluperfect | suplicasem | suplicaseși | suplicase | suplicaserăm | suplicaserăți | suplicaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să suplic | să suplici | să suplice | să suplicăm | să suplicați | să suplice | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | suplică | suplicați | |||||
| negative | nu suplica | nu suplicați | |||||
Derived terms
Related terms
- suplicație