Definify.com
Definition 2025
trinciare
trinciare
Italian
Verb
trinciare
Conjugation
Conjugation of trinciare
| infinitive | trinciare | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| auxiliary verb | avere | gerund | trinciando | |||
| present participle | trinciante | past participle | trinciato | |||
| person | singular | plural | ||||
| first | second | third | first | second | third | |
| indicative | io | tu | lui/lei, esso/essa | noi | voi | loro, essi/esse |
| present | trincio | trinci | trincia | trinciamo | trinciate | trinciano |
| imperfect | trinciavo | trinciavi | trinciava | trinciavamo | trinciavate | trinciavano |
| past historic | trinciai | trinciasti | trinciò | trinciammo | trinciaste | trinciarono |
| future | trincerò | trincerai | trincerà | trinceremo | trincerete | trinceranno |
| conditional | io | tu | lui/lei, esso/essa | noi | voi | loro, essi/esse |
| present | trincerei | trinceresti | trincerebbe | trinceremmo | trincereste | trincerebbero |
| subjunctive | che io | che tu | che lui/che lei, che esso/che essa | che noi | che voi | che loro, che essi/che esse |
| present | trinci | trinci | trinci | trinciamo | trinciate | trincino |
| imperfect | trinciassi | trinciassi | trinciasse | trinciassimo | trinciaste | trinciassero |
| imperative | — | tu | Lei | noi | voi | Loro |
| trincia, non trinciare | trinci | trinciamo | trinciate | trincino | ||