Definify.com
Definition 2025
urla
urla
See also: urlâ
Irish
Noun
urla m (genitive singular urla, nominative plural urlaí)
Declension
Declension of urla
Fourth declension
| 
 Bare forms 
  | 
 Forms with the definite article 
  | 
Mutation
| Irish mutation | |||
|---|---|---|---|
| Radical | Eclipsis | with h-prothesis | with t-prothesis | 
| urla | n-urla | hurla | t-urla | 
|  Note: Some of these forms may be hypothetical. Not every possible mutated form of every word actually occurs.  | |||
References
- "urla" in Foclóir Gaeilge-Béarla, An Gúm, 1977, by Niall Ó Dónaill.
 - “airla” in Dictionary of the Irish Language, Royal Irish Academy, 1913–76.
 
Italian
Verb
urla
Romanian
Etymology
From Vulgar Latin *urulāre, from Latin ululāre, present active infinitive of ululō.
Verb
a urla (third-person singular present urlă, past participle urlat) 1st conj.
Conjugation
    conjugation of urla (first conjugation, no infix)
| infinitive | a urla | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | urlând | ||||||
| past participle | urlat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | urlu | urli | urlă | urlăm | urlați | urlă | |
| imperfect | urlam | urlai | urla | urlam | urlați | urlau | |
| simple perfect | urlai | urlași | urlă | urlarăm | urlarăți | urlară | |
| pluperfect | urlasem | urlaseși | urlase | urlaserăm | urlaserăți | urlaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să urlu | să urli | să urle | să urlăm | să urlați | să urle | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | urlă | urlați | |||||
| negative | nu urla | nu urlați | |||||
Synonyms
Derived terms
Related terms
- urlător