Definify.com
Definition 2024
vînt
vînt
See also: vint
Romanian
Pronunciation
- IPA(key): [ˈvɨnt]
Noun
vînt n (plural vînturi)
- old orthography spelling of vânt
Declension
declension of vînt
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) vînt | vîntul | (niște) vînturi | vînturile |
genitive/dative | (unui) vînt | vîntului | (unor) vînturi | vînturilor |
vocative | vîntule | vînturilor |