Definify.com
Definition 2024
văduvi
văduvi
Romanian
Verb
a văduvi (third-person singular present văduvește, past participle văduvit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of văduvi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a văduvi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | văduvind | ||||||
| past participle | văduvit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | văduvesc | văduvești | văduvește | văduvim | văduviți | văduvesc | |
| imperfect | văduveam | văduveai | văduvea | văduveam | văduveați | văduveau | |
| simple perfect | văduvii | văduviși | văduvi | văduvirăm | văduvirăți | văduviră | |
| pluperfect | văduvisem | văduviseși | văduvise | văduviserăm | văduviserăți | văduviseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să văduvesc | să văduvești | să văduvească | să văduvim | să văduviți | să văduvească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | văduvește | văduviți | |||||
| negative | nu văduvi | nu văduviți | |||||