Definify.com
Definition 2024
descompune
descompune
Romanian
Verb
a descompune (third-person singular present descompune, past participle descompus) 3rd conj.
Conjugation
conjugation of descompune (third conjugation)
infinitive | a descompune | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descompunând | ||||||
past participle | descompus | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descompun | descompui | descompune | descompunem | descompuneți | descompun | |
imperfect | descompuneam | descompuneai | descompunea | descompuneam | descompuneați | descompuneau | |
simple perfect | descompusei | descompuseși | descompuse | descompuserăm | descompuserăți | descompuseră | |
pluperfect | descompusesem | descompuseseși | descompusese | descompuseserăm | descompuseserăți | descompuseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descompun | să descompui | să descompună | să descompunem | să descompuneți | să descompună | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descompune | descompuneți | |||||
negative | nu descompune | nu descompuneți |
Derived terms
- descompunere
- descompus