Definify.com
Definition 2024
slugări
slugări
Romanian
Verb
a slugări (third-person singular present slugărește, past participle slugărit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of slugări (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a slugări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | slugărind | ||||||
past participle | slugărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | slugăresc | slugărești | slugărește | slugărim | slugăriți | slugăresc | |
imperfect | slugăream | slugăreai | slugărea | slugăream | slugăreați | slugăreau | |
simple perfect | slugării | slugăriși | slugări | slugărirăm | slugărirăți | slugăriră | |
pluperfect | slugărisem | slugăriseși | slugărise | slugăriserăm | slugăriserăți | slugăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să slugăresc | să slugărești | să slugărească | să slugărim | să slugăriți | să slugărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | slugărește | slugăriți | |||||
negative | nu slugări | nu slugăriți |