Definify.com
Definition 2025
suppler
suppler
Interlingua
Verb
suppler
- to substitute
Conjugation
Conjugation of “suppler”
| Nominal forms | |||
|---|---|---|---|
| Infinitive | suppler | ||
| Present | Perfect | ||
| Participles | supplente | supplite | |
| Personal forms | |||
| Simple | Perfect | ||
| Active voice | Present | supple | ha supplite |
| Past | suppleva | habeva supplite | |
| Future | supplera | habera supplite | |
| Conditional | supplerea | haberea supplite | |
| Imperative | supple | -- | |
| Passive voice | Present | es supplite | ha essite supplite |
| Past | esseva supplite | habeva essite supplite | |
| Future | essera supplite | habera essite supplite | |
| Conditional | esserea supplite | haberea essite supplite | |
| Imperative | sia supplite | -- | |