Definify.com
Definition 2024
număra
număra
See also: numara
Romanian
Verb
a număra (third-person singular present numără, past participle numărat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of număra (first conjugation)
| infinitive | a număra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | numărând | ||||||
| past participle | numărat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | număr | numeri | numără | numărăm | numărați | numără | |
| imperfect | număram | numărai | număra | număram | numărați | numărau | |
| simple perfect | numărai | numărași | numără | numărarăm | numărarăți | numărară | |
| pluperfect | numărasem | număraseși | numărase | număraserăm | număraserăți | număraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să număr | să numeri | să numere | să numărăm | să numărați | să numere | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | numără | numărați | |||||
| negative | nu număra | nu numărați | |||||
Synonyms
- (calculate): socoti